Sănătatea intestinală influențează sănătatea organismului

În ultimii ani s-au publicat din ce în ce mai multe de lucrări științifice care au ajuns la concluzia că sănătatea întregului organism depinde în foarte mare măsură de sănătatea sistemului digestiv. Așadar, se pare că trebuie să acordăm mai multă atenție menținerii sănătății intestinului pentru a avea o viață sănătoasă.

Hai să vedem cum anume influențează sistemul digestiv sănătatea noastră fizică și psihică și ce putem face pentru a o îmbunătăți.

Cum funcționează sistemul digestiv

Sistemul digestiv este mai mult decât un tub lung care se întinde de la gură până la anus. În interiorul sistemului digestiv, alimentele sunt digerate datorită acțiunii sucurilor gastrice, a enzimelor și a bacteriilor simbiotice rezidente care constituie microbiota normală a tractului digestiv.

Componentele alimentelor sunt descompuse până la cele mai simple forme: proteinele sunt descompuse în aminoacizi, carbohidrații sunt descompuși în monozaharide, iar lipidele sunt descompuse în acizi grași (printre altele). Ceea ce nu poate fi digerat de corpul nostru este excretat ca deșeu.

Un strat de celule înalt specializate, numite enterocite, este responsabil pentru absorbția a ceea ce este necesar, dar și pentru a lăsa deoparte ceea ce trebuie excretat.

Enterocitele

Celule care tapetează lumenul tubului digestiv și formează o barieră între mediul extern organismului (spațiul aflat în interiorul lumenului intestinal care conține alimente parțial procesate) și mediul intern al organismului. Au două funcții foarte specifice:

  • să transporte nutrienții digerați din lumenul intestinal în interiorul corpului;
  • să prevină absorbția oricărei alte substanțe cu potențial nociv asupra organismului.

Celulele imunitare

O parte dintre celulele imunitare sunt rezidente în intestin. Sarcina lor este de a proteja împotriva agenților patogeni care s-ar putea strecura accidental printre enterocite.

Având în vedere cantitatea mare de molecule non-self de la nivelul tubului digestiv, aceste celule participă la apărarea primară a organismului.

Rețeaua de vase de sânge și limfatice

Transportă nutrienții absorbiți către țesuturile care au nevoie de ele; aminoacizii și monozaharidele sunt preluate și transportate de sistemul sangvin, în timp ce acizii grași sunt transportați prin sistemul limfatic.

De ce este atât de important intestinul pentru sănătate

Suprafața intestinală extinsă ocupă cel puțin 200 de metri pătrați! Această suprafață este în contact permanent cu bacterii, toxine și deșeuri. Deoarece la nivelul tubului digestiv are loc cea mai mare expunere la antigeni (prin ingestia de alimente), dar și datorită suprafeței mari de protejat, o parte foarte importantă a sistemului nostru imunitar este concentrată în jurul tubului digestiv.

Astfel, de fiecare dată când mâncăm ceva, sistemul nostru imunitar este activat pentru a ne proteja de substanțele non-self din alimente. Dacă integritatea lumenului intestinal este afectată, sănătatea intestinul nostru (și implicit a întregului organism) are de suferit, deoarece activarea imunitară este exacerbată.

În momentul în care substanțele toxice sau bacteriile încep să pătrundă printre enterocite are loc o activare exagerată a sistemului imunitar, care dă naștere unui răspuns imun, la început local și apoi sistemic. Toate acestea se prezintă sub forma unei senzații de inflamație la nivelul abdomenului (balonare, crampe, disconfort etc).

Când activarea sistemului imunitar se menține pentru perioade lungi are loc o dereglarea extinsă a funcționării normale a organismului și a sistemului imunitar, ceea ce duce la posibilitatea apariției mai multor boli. Tulburările sistemului digestiv sunt în prezent legate de boli precum: sindromul colonului iritabil, diabetul de tip 2, obezitatea, artrita reumatoidă, depresia și sindromul de oboseală cronică.

Afecțiuni ale intestinului

Afecțiuni frecvente ale tractului digestiv

Câteva dintre afecțiunile ce pot apărea la nivelul sistemului digestiv sunt: respirație urât mirositoare, hipoclorhidrie, colonizarea bacteriană excesivă a intestinului subțire, constipație, meteorism, disbioză intestinală, intestinul permeabil și altele.

Respirația urât mirositoare

Respirația urât mirositoare sau halitoza este un semn clinic ușor, dar foarte deranjant și este în mod normal cauzată de eliberarea de gaze rezultate din fermentarea bacteriană. Halitoza afectează aproximativ 25% din populație.

Alte cauze pentru apariția respirației urât mirositoare pot fi placa dentară și igiena bucală deficitară, consumul unor alimente precum ceapa sau usturoiul, fumatul și consumul de alcool, unele medicamente, sau poate apărea ca simptom al altor afecțiuni.

Hipoclorhidria sau „stomacul leneș”

Hipoclorhidria se întâlneste mai ales la persoanele vârstnice, însă poate afecta și persoane tinere, mai ales dacă sunt în tratament de lungă durată cu antiacide. Hipoclorhidria înseamnă că stomacul nu mai produce acidul clorhidric necesar pentru digestia alimentelor și duce la absorbția deficitară a nutrienților alimentari deoarece acestia nu sunt descompuși până la moleculele mici ce pot fi preluate de către organism.

Când să te întrebi dacă ai un „stomac leneș”? Când nu te simți bine după ce mănânci carne, când ai eructații (elimini gaze pe cale orală), flatulență (eliminare excesivă a gazelor intestinale) sau meteorism (te simți balonat).

Hipercolonizarea bacteriană a intestinului subțire

În mod normal intestinul nostru este colonizat de o serie de bacterii simbiote benefice pentru noi deoarece ajută (printre altele) la procesul de digestie. Acestea se găsesc în cantitate mai mică în intestinul subțire și sunt mai numeroase în intestinul gros.

Însă, atunci când avem o alimentație neadecvată se produc dezechilibre la nivelul florei intestinale deoarece anumite alimente favorizează înmulțirea unei familii de microorganisme în defavoarea altora. Ulterior poate avea loc mobilizarea lor spre alte zone ale intestinului. Aceste dezechilibre se traduc prin apariția de simptome digestive neplăcute precum: balonare, flatulență, dureri abdominale, diaree.

Disbioză intestinală

Dezechilibrele microbiotei, a florei intestinale normale poartă numele de disbioză. Microbiota intestinală este o colecție de microbi care se află în tractul gastrointestinal. Aceasta este alcătuită din peste 1000 de specii diferite. Ecosistemul microbian complex despre care vorbim include bacterii, viruși, ciuperci și paraziți dintre care unii au un caracter potențial patogen. Toate aceste microorganisme trăiesc într-o relație simbiotică cu gazda lor – organismul nostru.

Microbiota are propriile ei mecanisme de autoreglare, care vizează menținerea în echilibru a mucoasei și a imunității sistemice. Astfel, un ecosistem adecvat permite generarea de răspunsuri optime împotriva agenților patogeni. În disbioză intestinală, are loc alterarea acestui echilibru, fapt ce va determina creșterea inflamației și susceptibilitatea intestinului de a fi colonizat cu microorganisme mai puțin benefice.

În ultimii ani, a fost investigată relația dintre microbiota intestinală, sistemul imunitar și inflamație, în apariția mai multor boli precum obezitatea, diabetul de tip 2, patologiile cardiovasculare, bolile neurodegenerative și cancerul.

Intestinul permeabil

Intestinul permeabil apare atunci când enterocitele sau legăturile proteice dintre acestea sunt deteriorate. Când se întâmplă acest lucru, crește probabilitatea ca unele substanțe din conținutul lumenului intestinal să se „scurgă” în fluxul sanguin sau în sistemul limfatic. Ceea ce permează nu sunt bucăți mari de alimente, ci o combinație de agenți patogeni diferiți: proteine ​​incomplet digerate, bacterii sau fragmente bacteriene, o varietate de substanțe toxice sau deșeuri care sunt în mod normal excretate.

Ca urmare, corpul reacționează într-un mod puternic. Se activează sistemul imunitar ca protecție împotriva noilor „invadatori”. Reacția este atât de puternică încât, dacă este menținută în timp, organismul poate ajunge să facă greșeli și chiar să-și atace propriile celule. Ca o metaforă, imaginează-ți că suntem atât de supărați încât țipăm la cei care nu merită. Mai multe studii arată modul în care aceste atacuri joacă un rol în dezvoltarea bolilor autoimune precum tiroidita Hashimoto sau diabetul de tip 1, printre altele.

Echilibru

Dacă crezi că suferi de una dintre afectiunile de mai sus vorbește cu medicul tău și cu un nutriționist. Cu cât descoperi și tratezi mai repede aceste afecțiuni cu atât vei vedea mai repede beneficiile, iar tu te vei bucura de o viață sănătoasă, lipsită de disconfort fizic.

Nu uita că alimentația jocă un rol important în mentinerea sănătății noastre și că sănătatea fizică este corelată cu sănătatea mintală.

Adoptă un stil de viață sănătos! Fii bine cu tine și cu corpul tău!